duminică, 20 aprilie 2008

NECUVINTELE




Nichita Stănescu
El a întins spre mine o frunză ca o mână cu degete.Eu am întins spre el o mână ca o frunză cu dinţi.El a întins spre mine o ramură ca un braţ.Eu am întins spre el braţul ca o ramură.El şi-a înclinat spre mine trunchiul ca un măr.Eu am inclinat spre el umărul ca un trunchi noduros.Auzeam cum se-nţeteşte seva lui bătând ca sângele.Auzea cum se încetineşte sângele meu suind ca seva.Eu am trecut prin el.El a trecut prin mine.Eu am rămas un pom singur.El un om singur.

Un comentariu:

Oana Dima spunea...

Vai, Nichita... cat de mult imi mai place...